luni, 16 ianuarie 2017

Somnoroase pasarele - Mihai Eminescu



    Ca si alte tari europene, Romania a ales sa serbeze din anul 2010 Ziua Culturii Nationale, alegand data de 15 ianuarie pentru a-l omagia astfel pe "poetul nepereche" Mihai Eminescu. Romaniei i s-a adaugat si sora de peste Prut, Republica Moldova, care a stabilit aceeasi zi, reprezentand data nasterii poetului national al romanilor, Mihai Eminescu (1850-1889).

  Omagiul meu vine din alaturarea minunatelor versuri ale  poeziei "Somnoroase pasarele" de Mihai Eminescu,  a unor imagini impresionante surprinse de Mircea Costina, un pasionat artist fotograf.

Somnoroase păsărele

                                                                                                            Mihai Eminescu(1850-1889)



Somnoroase păsărele
Pine Grosbeak-female In The Winter Storm- Mircea Costina
Pine Grosbeak-female In The Winter Storm- Mircea Costina

Pe la cuiburi se adună,
Tree Swallows - Mircea Costina
Tree Swallows - Mircea Costina

Se ascund în rămurele -
Christmas Card With Cardinals - Mircea Costina
Christmas Card With Cardinals - Mircea Costina

Noapte bună!
Brothers- Mircea Costina





Doar izvoarele suspină,
  Waterfalls and bluebells- Mircea Costina
Waterfalls and bluebells- Mircea Costina

Pe când codrul negru tace; 
Before Sunshine-Mircea Costina
Before Sunshine-Mircea Costina

Dorm şi florile-n grădină -
Black And White Magnolia- Mircea Costina
Black And White Magnolia- Mircea Costina

Dormi în pace!
What A Day- Mircea Costina
What A Day- Mircea Costina






Trece lebăda pe ape
Autumn Swans- Mircea Costina
Autumn Swans- Mircea Costina

Între trestii să se culce -
Black-capped Chickadee In Winter- Mircea Costina
Black-capped Chickadee In Winter- Mircea Costina

Fie-ţi îngerii aproape,
Sleepy Babies- Mircea Costina
Sleepy Babies- Mircea Costina

Somnul dulce!
Maternal Love- Mircea Costina
Maternal Love- Mircea Costina




Peste-a nopţii feerie
September Night Sky- Mircea Costina
September Night Sky- Mircea Costina

Se ridică mândra lună,
Super Moon 2012- Mircea Costina
Super Moon 2012- Mircea Costina

Totu-i vis şi armonie -
Ice- Mircea Costina
Ice- Mircea Costina

Noapte bună!

Locust Borer- Mircea Costina
Locust Borer- Mircea Costina

duminică, 15 ianuarie 2017

Calendarul surprizelor dulci

  Sunt o persoana calculata, ordonata si pofticioasa, astfel incat chiar si nevoia mea de ceva dulce este programata saptamanal printr-un calendar al surprizelor dulci.
  Tu simti nevoia de ceva dulce?
  Eu da, mereu, si nu ma simt vinovata pentru dorinta mea, gustul dulce este esential unui organism echilibrat. Atata timp cat acorzi atentie la ce mananci si consumi cu moderatie, dulciurile pot fi o parte placuta a vietii tale. Ele furnizeaza energia pentru muschi, sunt un fel de combustibil pentru creier si sistemul nervos, ajuta la metabolizarea grasimilor si sunt responsabile de buna dispozitie. Corpul nostru se bazeaza pe cantitati mici de zahar pentru a functiona corect, un desert este un confort alimentar dar si o baza a activitatii mentale.
  Calendarul surprizelor dulci este o sinteza savuroasa a saptamanii, o dezlantuire a fanteziei, un "tratament" dulce care are la baza pasiunea mea de a calatori si experimentarea emotiilor pozitive. Faptul ca sunt deschisa spre noi experiente imbraca diverse forme inclusiv aceasta recompensare ce cuprinde o diversitate culturala combinata in mai multe traditii culinare.

Calendarul surprizelor dulci


 Pasiunea de a calatori si depasirea barierei culturale satisfac niste nevoi dobandite printr-o interactiune cu un mediu cultural si social, dar nevoia de dulce este o nevoie innascuta. Degeaba avem cristalizate in minte un obiectiv, un plan, anumite actiuni, daca lipseste stimularea s-ar putea sa esuam. Acesta este rolul surprizelor dulci, sa stimuleze si sa activeze, fiind o motivatie. Eu am nevoie zilnic de aceaste recompense dulci pentru a-mi atinge obiectivele. Din aceasta cauza alcatuiesc la inceputul fiecarei saptamani un calendar dulce pe care il vizualizez zilnic pentru a putea depasi posibilele obstacole si a gasi solutii la orice probleme. Imi imaginez bucuria papilelor gustative, experimentez starea data de acel dulce specific zilei, actionez, iar rezultatele nu se lasa asteptate. Dulciurile sunt forta interna a fiecarei zile care ma determina sa trec la actiune.
 De obicei imi pregatesc singura aceste deserturi,  operatiunile culinare ma reconforteza si relaxeaza, dar am zile in care prefer un desert de lux gata preparat.  Astazi, duminica, este una din zilele cand ma rasfat cu Motiko, un desert traditional japonez, o forma de arta si traditie.


Deserturi Motiko

  Stiu ca ai studiat cu atentie calendarul meu si cunosti beneficiile aduse de fiecare desert preparat de mine in aceasta saptamana, dar lasa-ma sa-ti spun povestea fiecaruia prin prisma emotiilor mele.


Luni- Brazilia- Budinca de tapioca

Budinca de tapioca

  Am inceput saptamana cu o budinca de tapioca care este  aproximativ amidon pur, ea fiind alcatuita aproape in intregime din carbohidrati. Valoarea tuberculilor de Cassava este mare, contine vitamine si minerale, dar este insuficienta ca singura sursa de nutritie deoarece este aproape complet lipsita de proteine.
  In mitologie planta de manioc este descrisa ca un salvator care protejeaza impotriva foametei.  Exista o poveste braziliana trista despre o femeie, Tupi, careia i-a murit copilul de foame si devastata l-a ingropat sub coliba. Noaptea a venit un spirit de lemn "mani" care a transformat corpul copilului in radacina unei plante pe care a numit-o "mani oca", adica "radacina spiritului de lemn". Aceasta radacina a devenit baza hranei nativilor si i-a salvat de la infometare.
   Pufoasa, moale, reconfortanta, asa este aceasta budinca. Eu o asociez cu puterea si sustinerea, doua calitati care sunt necesare atunci cand vremurile sunt grele. O mananc atunci cand trebuie sa-mi stabilesc directia unui nou inceput si cand atac anumite oportunitati. Este o sursa de inspiratie, un moment care-ti atinge inima si care te ajuta sa trimfi asupra adversitatilor.




Marti- Italia- Tarta cu ricotta

Tarta cu ricotta

    Martea a fost ziua tartei cu ricotta, o amintire a concediului petrecut asta-vara in regiunea Lazio, unde am asistat la obtinerea Ricottei Romane DOP (denumire de origine protejata) si de unde m-am intors cu cateva retete ale localnicilor. Acestia sustineau ca cel care i-a invatat pe ciobanii locali sa faca aceasta branza a fost insasi sfantul Francisc din Asissi in 1223. Eu cred ca istoria ei este mult mai veche, dar pentru ca viata acestei branze este scurta nu a putut fi distribuita catre pietele urbane decat mult mai tarziu si probabil a fost consumata doar de localnicii care au facut-o.
  Atunci cand simt nevoia de a ma hrani nu numai fizic ci si emotional, tanjesc dupa branza. Acest dor se datoreaza faptului ca branza se face din lapte, esenta hranei materne. Branza ofera o legatura cu copilaria,  conectarea la spiritul pamantului, este hranitoare pentru suflet, linistitoare, iar substanta ei plina de proteine ne tine ancorati in viata. 


Miercuri- Filipine- Salata de fructe

Salata de fructe

    Miercuri am facut o simpla salata de fructe exotice ca in Filipine. Acest arhipelag de insule cuprinde pentru mine combinatia perfecta a vacantei:  peisaje superbe, orase moderne, sate izolate si traditionale, plaje impresionante, lagune ascunse, soare si apa cristalina, apusuri fascinante, snorkeling in mijlocul marii.
  Spre deosebire de celelalte emotii care decurg din siguranta si confort, speranta este credinta ca ziua de maine va fi mai buna, ca lucrurile se vor schimba. Exista posibilitatea ca in curand sa pot vizita acest arhipelag, iar acest lucru ma motiveaza si ma sustine.
  Conexiunea mea cu fructele tine de sentimentul ca sunt deasupra lumii, e un fel de calatorie in timp catre copilarie si amintiri, imi da un sentiment de libertate si o lipsa de griji.


Joi- Canada- Gingerade

Gingerada

  Joi m-am trezit inzapezita exact ca in Canada, iar pentru ca am stat prea mult in frig mi s-a inflamat gatul. Noroc cu gingerada prevazuta in calendarul meu, am facut mai multa decat imi propusesem, iar ceea ce mi-a ramas mi-am propus sa o transform in bere. Atat berea de ghimbir cat si gingerada sunt folosite ca remedii pentru a calma tusea si gatul iritat.
  In aceasta zi n-am prea vorbit dar mi-am scris cuvintele intr-un jurnal, incercand sa exprim tot ce am acumulat in interiorul meu. Aceasta introspectie si autoanaliza m-a ajutat mult atat pe plan personal cat si profesional.


Vineri- Argentina- Budinca de chia

Budinca din seminte de chia

  Vineri a fost iar randul Americii de Sud si vedeta a fost budinca de chia. Semintele de chia sunt printre cele mai sanatoase alimente de pe planeta, sunt pline de substante nutritive si de aceste beneficii importante se bucura atat corpul cat si creierul meu atat de incercat in aceasta saptamana. Am avut de terminat doua proiecte si am lucrat in paralel la ele, lucru care m-am cam derutat. Faptul ca am reusit sa ating un obiectiv destul de greu pentru care am consumat  timp si care a necesitat un efort sustinut din partea mea m-a umplut de mandrie, iar in linistea casei am luat bolul cu budinca, am respirat adanc si m-am bucurat.
 Semintele si-au dovedit denumirea, in limba mayasa inseamna putere si eu le-am pretuit pentru ca mi-au furnizat o energie durabila, iar gustul lor este bland, catifelat.  




Sambata- SUA- Lava Cake

Lava Cake

   Sambata a fost randul Lava Cake. Oh, da,...ciocolata! Ciocolata nu se poate substitui cu nimic, te copleseste cu o senzatie de dragoste, iti ofera ceva mai mult si acest ceva mai mult vine din satisfactia emotionala creand buna dispozitie. Cand experimentam dragostea corpurile noastre sunt inundate cu hormoni care reduc stresul si ne ajuta sa ne prelungim viata. De fiecare data cand nu primesc dragostea de care am atata nevoie mananc ceva care contine ciocolata. 


Duminica- Japonia- Moti

Deserturi Motiko ca o forma de arta

  Duminica am avut onoarea sa mananc un aliment sacru. E greu sa gasesti un desert care sa intreaca in gust si semnificatii ciocolata, dar Moti, un desert de lux japonez, face fata acestei incercari. Reteta sa o egaleaza in timp pe cea a ciocolatei,  pe azteci si japonezi  nedespartindu-i decat un ocean, Pacificul. 
  Prima emotie pozitiva care m-a cuprins cand am vazut bobitele in crusta de orez a fost bucuria. Bucuria te viziteaza rar, atunci totul este exact cum ar trebui sa fie, un zambet ce-ti este adresat dimineata cand te trezesti, un cadou neasteptat, o duminica in care te bucuri de prezenta familiei sau o bucatica de placere dulce intr-o abordare estetica superioara, o forma de arta.
  Momentul urmator a fost rezervat recunostiintei, am realizat ca cineva le-a adus in calea mea pentru a ma bucura, si-a deschis inima, mi-a impartasit o traditie ce dureaza de sute de ani. As vrea sa multumesc si eu cumva, sa dau inapoi macar o parte din bucuria ce mi-a fost daruita.
  Dupa ce am gustat prima Moti m-a cuprins o stare de impacare cu mine, cu lumea, ma simteam moale, relaxata, in sfarsit am realizat ca este duminica si ca in aceasta zi nu trebuie sa fac nimic decat sa ma complac in lux, in luxul de a manca acest desert.
 A urmat veneratia, care este declansata atunci cand te confrunti cu imensitatea naturii, a cosmosului sau a unei traditii, in cazul meu culinare. Asa te simti dupa ce mananci moti, te simti coplesit de maretie.
  Nu ma  mir ca moti a fost mancat in mod exclusiv de catre imparatii Japoniei, e delicios, vegan, fara gluten, si plin cu crema. Era considerat un semn de noroc,  o "hrana pentru zei" si se oferea in ritualurile Shinto.  Primele inregistrari ale sale ca facand parte din festivitatile Anului Nou dateaza din perioada Heian, fiind pomenit chiar si in cel mai vechi roman japonez "Povestea lui Genji".

  Acum vad mult intr-un desert mai mult decat calorii, macronutrienti, il vad ca pe un instrument de crestere spirituala, ca o hrana pentru suflet si ca pe un generator de emotii pozitive.

  Tu te confrunti cu emotii pozitive in mod regulat, ocazional sau aproape deloc? Ce spui, n-ar trebui sa le experimentam mai des? Tot ce ai nevoie sunt doar cateva moti din orez lipicios.
                                    Da, nevoia de dulciuri este esentiala!

sâmbătă, 14 ianuarie 2017

Rafael - Loggia lui Psyche din Villa Farnesina




  In anul 1517 Agostino Chigi i-a comandat lui Rafael un ciclu de imagini care sa-i decoreze loggia dintre living si gradina la Villa Farnesina, din Trastevere, Roma. Aceasta este o vila somptuoasa aflata pe malul drept al Tibrului, care va fi unul din locurile preferate de artisti si de oamenii puternici ai acelor vremuri, stapanul sau cunoscut sub numele de Magnificul fiind bancher, antreprenor si mare proprietar italian.
  Frescele reprezinta povestea lui Psyche si a lui Cupidon, un mit pe care eu l-am intalnit ca naratiune in Magarul de aur al lui Apuleius.
(Cupidon s-a indragostit de Psyche dar trebuia sa-i ramana necunoscut astfel incat o vizita doar noaptea fara a-i arata adevarata identitate. Psyche indemnata de surorile sale aprinde o lampa pentru a-l vedea si acesta dispare deoarece ea i-a incalcat increderea. Fata urmeaza mai multe incercari dificile pana cand Zeus o va lasa sa se casatoreasca cu Cupidon. Este o poveste captivanta cu iubire adevarata, iertare, gelozie, curaj, abandon, un fel de telenovela cu zei.)
     Subiectul cerut de Chigi face referire la cat de mult dorea acesta sa se casatoreasca cu o frumoasa curtezana venetiana, Francesca Ordeachi, amanta sa de mai multi cu care deja avea patru copii. El era cu adevarat indragostit de ea, dar avand un statul social ridicat, ea nu era potrivita rangului sau. Au locuit impreuna in aceasta vila, un lucru indraznet pentru acele vremuri, iar in cele din urma s-au casatorit. Slujba a fost oficializata de insasi papa Leo X de Medici, iar ceremonia nuptiala s-a desfasurat in vila sub frescele lui Rafael. Francesca a fost primita precum Psyche in intimitatea zeilor, reprezentand un model de virtute feminina, iar scenele au fost menite sa impresioneze oaspetii. Din pacate Chigi va muri peste un an, iar tanara sa sotie il va urma la sapte luni, cel mai probabil ucisa.
  Desenele pregatitoare, scenariul redarii povestii apartin lui Rafael, dar se crede ca mare parte a picturilor au fost realizate de catre elevii sai - Giovanni da Udine (ghirlandele), Giulio Romano, Raffaellino del Corte si Gianfrancesco Penni.
  Rafael a tratat spatiul ca o pergola de flori sub un cer albastru, avand agatate central doua mari tapiserii pictate ingenios astfel incat se vad locurile unde marginile dantelate ale materialului sunt tensionate pentru a fi prinse de ghirlandele de flori si fructe. 
Prima tapiserie o infatiseaza pe Psyche stand in fata consiliului de zei,

Rafael - Loggia lui Psyche din Villa Farnesina
Consiliul zeilor

iar in cea de-a doua este reprezentat banchetul nuntii dintre Cupidon si Psyche.

Banchetul de nunta
Banchetul nuntii

  Restul scenelor care imbraca tavanul coborandu-se spre pereti contin scene diferite din acelasi mit. Povestea incepe de la intrare cu Venus care i-o arata pe Psyche lui Cupidon- Raffaellino del Colle

Venus aratand-o pe Psyche lui Cupidon
Venus i-o arata pe Psyche lui Cupidon- Raffaellino del Colle


Mercur aducand-o pe Psyche in Olimp
Mercur care o aduce pe Psyche in Olimp- Giovan Francesco Penni



Inmanarea vasului de catre Psyche lui Venus
Psyche dandu-i lui Venus vasul de cristal in care este apa din raurile Styx si Cocytus ( una din incercari)- Giulio Romano


Cupidon implorandu-l pe Jupiter
Cupidon implorandu-l pe Jupiter in favoarea lui Psyche- Giulio Romano


Mercur
Mercur - Giulio Romano



Psyche cu vasul
Psyche aducand vasul de cristal- Giulio Romano


Cupidon si cele trei gratii
Cupidon si cele trei gratii


Venus in carul tras de porumbei
Venus in carul tras de porumbei- Giulio Romano


Venus, Ceres si Junona
 Venus, Ceres si Junona


Loggia lui Psyche
 Vedere de ansamblu a loggiei.


  Acesta  loggie minunata, alaturi de alte camere frumos decorate din Villa Farnesina, pot fi vizitate de luni pana sambata, de la 9am la 14, duminica si in sarbatorile legale fiind inchis.
Biletul costa: 
6 euro pentru 18-65 ani
5 euro pentru 14-18 ani si +65
3 euro pentru 10-14 ani
gratis pentru -10, persoane cu dizabilitati, jurnalisti acreditati, ghizi.
 Mai multe informații gasiti  aici .

  Despre Capela Chigi, locul in care este ingropat Agostino Chigi, stiti cate ceva din cartea luiDan Brown sau filmul "Ingeri si demoni".
Capela a fost proiectat tot de Rafael si contine patru statui ale lui Bernini si doua de Lorenzetto.

capela Chigi
Capella Chigi- legenda lucrarilor de arta


Statuile, picturile, altarele, basoreliefurile se observa mai usor in urmatorul film. Monumentele celor doi frati sunt piramidale, inspirate din mormintele faraonilor si rugurile funerare ale imparatilor romani.




joi, 12 ianuarie 2017

Investitia din placere in arta poate deveni usor o investitie financiara


   

   Arta contemporana romana si-a stabilit de cativa ani metrica crescatoare si constituie o investitie in placere, dar si in viitor. Asta daca ai cunostiintele necesare acestui business de arta sau poate vrei sa risti mergand pe fler? 
  La opt ani de la infiintare Artmark s-a gandit sa vina in sprijinul clientilor, intre 20-22 ianuarie, cu un curs de management de arta. O fi bun el subiectivismul, placerea estetica ce izvoraste dintr-un tablou, dar obiectiv vorbind ai nevoie de o stiinta exacta pentru a-l aprecia si din punct de vedere financiar. In cazul unei galerii cota minima a artistului expozant este un indiciu pretios, dar in cazul licitatiilor poti gasi chilipiruri.
  In decembrie la Artmark a avut loc o licitatie extraordinara a colectiei Jules Pascin si secvente din colectiile Lucian Blaga si a generalului Constantin Doncea. Au fost prezente lucrari ale unor nume de referinta din arta romaneasca sustinute de o valoare artistica autentica verificata in timp si competitia a facut sa fie atinse in majoritate valorile maxime estimate. 
  Lucrarea cea apreciata a fost "Tarancute (De la fantana)" de Grigorescu care a depasit de doua ori maximul estimarii : 90.000 - 160.000 €, fiind adjudecat cu 320.000 €.

Grigorescu- Tarancute

Tot de Grigorescu "Care cu boi la amiază" a fost adjudecat pentru 60.000 €, cu 20.000 mai mult decat estimarea maxima.
Care cu boi - Grigorescu

  Dintre pictorii noii generatii "Pod" al lui Adrian Ghenie a depasit de patru ori maximul estimarii 7.000 - 12.000 €, fiind adjudecat cu 60.000 €. Ghenie a vandut in strainatate tablouri la cel mai mare pret atins de un artist roman din toate timpurile, exceptandu-l pe Brancusi, ajungand la maximul de 1,8 milioane euro si dincolo de placerea estetica a devenit o investitie sigura.
Pod - Ghenie
   Detinerea de astfel de lucrari de arta nu mai constituie un apanaj al puterii, al oamenilor bogati, chiar si un simplu functionar poate achizitiona lucrari de factura mai modesta,  valoarea cea mai scazuta a unei adjudecari a fost 300 €. De exemplu aceasta lucrare a olteanului Gheorghe Teodorescu Romanati "Flori de cires" a fost adjudecata pentru 400€. Catalogul licitatiei il gasiti aici.

Gh Teodorescu Romanati- Flori de cires



miercuri, 11 ianuarie 2017

Muffins cu morcovi

     Initial am vrut sa fac pentru "Miercurea fara carne" un tort de morcovi, dar fiindca am uitat sa cumpar crema de branza, am transformat desertul in muffins cu morcovi.  Morcovii ii dau o aroma diferita. un gust dulceag asa ca o sa puneti mai putin zahar,  rezultand o gustare dulce care se face usor, de oricine. Despre diferenta dintre  briose, muffins, cupcakes v-am mai spus.

Muffins cu morcovi

  Facand aceasta prajitura poti arde cateva calorii facand in acelasi timp si muschi, asta daca nu vrei sa apelezi la procesor si te hotarasti sa dai morcovii manual pe razatoare. Atentie, doar morcovii, nu si degetele!



Ingrediente:
Ingrediente Muffins cu morcovi

- 400 gr faina;
- cinci morcovi;
- 330 gr sana 3,6%;
- 100 gr zahar;
- 3 oua;
- 30 ml ulei:
- o lingura scortisoara;
- doua lingurite bicarbonat de sodiu;
- un praf de sare.
Mod de preparare:

  Am amestecat intr-un bol incapator faina, scortisoara, praful de sare si bicarbonatul de sodiu. Intr-un castron am ras morcovii amestecandu-i apoi cu ouale, zaharul, uleiul si sana. Peste ingredientele uscate le-am adugat pe cele umede si am amestecat totul. Atat! Nu cred ca se poate face un desert mai usor decat atat.
Umplerea formelor cu aluatul

  Se pun in forma de briose hartiile frumos colorate si se umplu cam 3/4. Daca nu ai forme speciale poti taia cateva patrate din hartia de copt sau poti unge direct forma de teflon cu ulei si tapa cu putina faina.  Sunt de preferat formele deoarece prajiturelele se scot mai usor din tava si astfel au un aspect special. Se adauga in cuptorul incalzit in prealabil si dureaza cam 25-30 de minute pana se coc.   Incearca muffins-urile dupa 20 de minute cu un bat de lemn daca sunt facute sau mai trebuie lasate in cuptor. Eu folosesc niste betisoare chinezesti pentru ca pana acum nu m-am putut deprinde sa mananc cu ele asa ca le folosesc in alte scopuri, dar tot culinare.

Un rezultat bine crescut

  Dupa cateva minute se pot servi alaturi de o cana de ceai si o carte minunata.

Spor la mancat!

Daniel ne-a pregatit la #miercureafaracarne o clompi cu de toate.



vineri, 6 ianuarie 2017

Bastarda Istanbulului de Elif Shafak - review

Bastarda Istanbulului este al saselea roman al lui Elif Shafak si a doua carte scrisa de ea in engleza. 
  "Sorrow, melancholy, lament… these are easier to express in Turkish. Humour, irony, satire, paradox… much easier to express in English. Each language is equipped differently. 
Writing in English does not pull me away from Turkey; just the opposite, it brings me closer." 
Bastarda Istanbulului de Elif Shafak - rewiev

   Shafak s-a nascut la Strasbourg, si-a petrecut adolescenta la Madrid si Amman, iar acum isi imparte existenta intre Istanbul si LondraScrisul sau migreaza de la o limba la alta, de la un oras la altul, de la o tara la alta, de la un continent la altul, fiind multiculturalist si cosmopolitan ca si viata sa. In aceeasi categorie se regaseste si Turcia care este o tara a contrastelor, a culorilor, a miresmelor si a conflictelor, iar romanele lui Shafak aduc in prim-plan identitatea si libertatea de exprimare a individului.
Poza lui Elif Shafak de Zeynel Abidin
Elif Shafak by Zeynel Abidin

 Titlurile capitolelor cartii sunt ingredientele unei prajituri -ashure si se regasesc inserate in firul narativ. Chiar si ultimul capitol -cianura de potasiu, cea care cauzeaza moartea lui Mustafa este in acest caz un ingredient al ashure. 
  "Ashure era simbolul continuitatii si stabilitatii, intruchiparea zilelor frumoase care veneau dupa fiecare furtuna, indiferent cat de inspaimantatoare fusese aceasta."(pag 326)
"Acolo unde tatal lasa vanatai, mama il freca cu o farama de ashure, ca si cand desertul ar fi fost un fel de alifie" (pag 375)
Retea prajiturii ashure
Reteta completa de ashure
  Prajitura este un simbol, o reprezentare a amintirilor, iar metafora inghitirii ei de catre Mustafa ii va aduce acestuia reconcilierea cu trecutul pe care este atat de disperat sa-l uite.  
"Pe Mustafa Kazanci nu-l deranja prea mult sa se refugieze pentru totdeauna in America, de parca nu ar fi avut un pamant natal la care sa se intoarca, sau chiar sa duca o viata care mergea tot timpul inainte, fara nici un fel de amintiri, insa il deranja sa se transforme intr-un strain fara stramosi, intr-un barbat fara copilarie. De-a lungul anilor, existasera momente in care fusese tentat, in felul lui, sa se intoarca sa-si vada familia si sa dea piept cu omul care fusese odata, insa Mustafa descoperise ca lucrul asta nu era deloc usor si ca nu devenea mai usor cu varsta. Dandu-si seama ca era din ce in ce mai detasat de trecutul lui, rupsese in cele din urma toate legaturile cu el. Era mai bine asa. Atat pentru el, cat si pentru cei pe care-i ranise odata adanc. Acum America era casa lui. Desi, ca sa spunem adevarul, mai mult decat Arizona sau orice alt loc, viitorul era cel in care se stabilise si pe care-l numea casa lui- o casa cu usa din spate, ce dadea spre trecut, inchisa. " (pag 341)
O frantura din carte

  Destinul a doua familii, una turca si alta armeana este intretesut in mod tragic prin conectarea la un eveniment violent din trecut, genocidul armean. Romanul arata felul in care acest incident tragic rezoneaza pana in prezent, accentueaza necesitatea de a cunoaste trecutul, de a-l accepta si este intesat de simbolism. 
  Chiar daca substratul este dramatic, povestea este exuberanta si cufundata in gustul produselor gastronomice care reusesc sa treaca granitele nationale, neapartinand niciunui grup fiind multi-culturale. Romanul este intesat de caractere feminine, un fel de matriarhat infloritor ce include chiar personajul din titlu -Asya, o adolescenta turca incapatanata care-l adora pe Johnny Cash.
  La fel ca laureatul Premiului Nobel, Orhan Pamuk, in 2006 a fost adusa in instanta si Shafak  pentru infractiunea de insulta asupra caracterului turc si a riscat o inchisoare de trei ani datorita cuvintelor unuia dintre personajele sale.  Cazul a fost abandonat, dar romanul "Bastarda Istanbulului" in care aduce in prim-plan genocidul armean va ramane.
  Despre intriga romanului nu va dezvalui nimic, va las sa-l descoperiti singuri.


Publicat in 2013 de Polirom
Colectia Top 10+
Traducator: Ada Tanasa
Format: 106x180
Tip coperta: Brosata
Numar pagini: 432